Ocolul Silvic Branesti face parte din Directia Silvica Bucuresti, se afla amplasat in zona de est a judetului Ilfov si are o suprafata impadurita de 5160 ha reprezentand 14% din suprafata de teren a judetului.
Componenta ocolului pe unitati de productie se imparte astfel :
U.P.II PASAREA – cuprinde numai parcele de foioase cu o altitudine medie de 50 m, arborii avand o varsta de aproximativ 70 ani, inaltimea medie de 20 m, diametrul de 28 cm, iar densitatea de 08/mp, totalizand 50 ha teren, iar suprafata totala este de 1770.6 ha.
U.P.V PUSTNICU – cuprinde parcele de foioase cu o altitudine medie de 80 m, arborii avand o varsta de aproximativ 70 ani, inaltimea medie de 20 m, diametrul de 26 cm, iar densitatea de 08/mp. Arboretele de rasinoase insumeaza o suprafata de aproximativ 20 ha si sunt situate limitrof liniei CFR Bucuresti – Constanta pe o lungime de 3.5 km si o latime de 20 km, suprafata totala a unitatii de productie fiind de 1184.1 ha.
U.P.VI CERNICA – cuprinde parcele de foioase cu o altitudine de 50 m, arborii avand o varsta de aproximativ 70 ani, inaltimea medie de 20 m, diametrul de 28 cm, iar densitatea de 08/mp. Arboretele de rasinoase insumeaza o suprafata de aproximativ 15 ha si sunt situate limitrof liniei CFR Bucuresti – Constanta, suprafata totala a unitatii de productie fiind de 2205.3 ha.
In cadrul Ocolului Silvic Branesti nu sunt obiective cu risc mare de incendiu care sa-si desfasoare activitatea pe raza acestuia.
Zonele cele mai vulnerabile la incendiu sunt :
Districtul I Pasarea
-liziera padurii Pasarea
Districtul II Pustnicu
- calea ferata Bucuresti - Constanta
- obiectivele turistice Pustnicu si zona limitrofa acestora
- liziera padurii Pustnicu si DN 3 Bucuresti – Branesti
Districtul III Cernica
- calea ferata Bucuresti - Constanta
- obiectivele turistice Caldararu si zona limitrofa acestora
- liziera padurii Cernica – DJ301 Centura – Cernica –Tanganu
Distructul IV Branesti
- liziera padurii Zoicaru - Cucu
- calea ferata Bucuresti – Constanta, padurea Zoicaru, baba Chira.
Statiunea predominanta : campie forestiera , sleau bonitate superioara brun roscat edafic mare.
Tipul natural fundamental predominant : Stejaret – sleau de campie, de productivitate mijlocie.
Compozitie : 36% cer, 16% tei, 11% salcam, 9% stejar, 8% stejar brumariu, 5% garnita, 4% frasin, 1% diverse rasinoase, 10% diverse tari.
Structura pe clase de varsta : I – 5 ; II – 10 ; III – 43 ; IV – 36 ; V – 5 ; VI – 1

 

Program lucru Luni – Vineri 8 - 16:30
Tel : 021/3501237 ; 021/3501239
 

Istoricul si analiza modului de gospodărire a pădurilor

Pana in 1864 pădurile din jurul localităţii Brăneşti au fost proprietatea mănăstirilor Pasarea, Pustnicu si Cernica
Prin secularizarea lor au trecut in cea mai mare parte la stat. O mica parte a devenit proprietatea Eforiei Spitalelor si proprietăţi particulare. Prima data când s-a înfiinţat Ocolul Silvic Brăneşti intre anii 1866-1870 i s-a dat in administrare o suprafaţa păduroasa de cca. 5500 ha provenita din secularizarea averilor mănăstirilor mai sus menţionate.
După anul 1864 când prin secularizare pădurile trec in patrimonial statului, încep sa se organizeze serviciilor silvice reglementându-se regimul pădurilor, aplicându-se regimul crângului cu rezerve (56 buc la ha) conform legii apărute in 1863. După anul 1870 Ministerul de Finanţe (care administra pe atunci sectorul forestier), formulase un model de statistica si de amenajament silvic, crâng cu rezerve, fapt ce a condus la cicluri de 30-40 ani si cu rezerve la hectar.
Începând cu anul 1890 se renunţa la crângul compus, trecându-se la codru regulat , apărând in aceasta perioada primele amenajamente întocmite după reguli  silvo-tehnice superioare, in special pentru pădurile statului. In 1882 prin înfiinţarea comisiilor de amenajare pădurea Pustnicu este trecuta in cadrul ocolului Brăneşti.
De asemenea îşi face apariţia concepţia ajutorării regenerării naturale pe cale artificiala. In pădurile administrate de către Ocolul Silvic Brăneşti a continuat aplicarea crângului compus pana in anul 1900. După anul 1900 ai început sa se aplice tăieri de regenerare in vederea convertirii lor la codru numai sporadic.
In timpul războiului din 1916-1918 din lipsa combustibilului necesar, atât pentru populaţie cat si pentru trupele de ocupare, pădurile Ocolului Silvic Brăneşti fiind in apropierea Capitalei au fost tăiate in totalitate la vârsta de 40-50 ani. Fiind tăiate la aceste vârste când regenerarea din lăstari este mai slaba s-au creat numeroase rarişti si poieni si s-a propus in unele cazuri înlocuirea arboretelor de stejar cu putere mai redusa de lăstărire cu arborete de cer, gârniţa, tei, cvercinee cu putere de lăstărire mai mare. După anul 1920 a început o campanie de reîmpădurire a golurilor create care s-a făcut mai mult cu stejar , dar a reuşit parţial. In general a continuat sa se aplice regimul crâng lăsându-se rezerve de cer si garniţa care se întâlnesc si in prezent.
In anii 1928-1932 s-au întocmit amenajamente pentru aceste păduri cu revizuire in anii 1940-1941. Gospodărirea in trecut a pădurilor ce au aparţinut statului, se face ape baza de exploatare, regimul adoptat fiind crâng simplu sau crâng cu rezerve, regenerarea făcându-se in cea mai mare parte din lăstari. Din aceasta cauza s-a ajuns la înlocuirea treptata a stejarului pedunculat si brumăriu cu arborete de cer si gârniţa. Acolo unde regenerarea din lăstari nu dădea rezultate, se trecea la substituirea tipului natural de pădure cu salcâm care vegetau in aceste staţiuni. Datorita gospodăririi din trecut in mare parte pădurile actuale nu reprezintă tipuri naturale. Multe sunt parţial derivate , au o productivitate in general inferioara potenţialului staţional. Un fapt negativ in trecut a fost si acela al păşunatului abuziv ce a contribuit din plin la scăderea productivităţii staţiunii cat si la îngreunarea regenerării speciilor valoroase (stejarul pedunculat si stejarul brumăriu). Datorita tăierilor de regenerare greşit aplicate, procentul de cvercinee a scăzut mult, ajungându-se in prezent in unele arborete la o teizare masiva.
In afara de schimbările intervenite in structura arboretelor au intervenit si unele schimbări in suprafaţa fondului forestier ce a fost administrat de către Ocolul silvic Brăneşti.
In anul 1919 s-a defrişat pentru islazul comunei Brăneşti o suprafaţa de 140.5 ha din mijlocul pădurii Cernica. In anul 1933 in baza hotărârii apărute in Monitorul Oficial nr. 56 s-a cedat Primăriei oraşului Bucureşti 278.1 ha din trupul de pădure Pustnicul pentru a fi transformate in parc. In aceste suprafeţe s-au oprit tăierile făcându-se unele amenajări ca parc.
In anul 1948 toate pădurile au trecut in proprietatea statului . Prima amenajare după naţionalizarea pădurilor s-a efectuat in anul 1953.
Cu ocazia naţionalizării din 1948, Ocolul silvic Brăneşti a primit in administraţie si alte trupuri de pădure. Tot in anul 1948 in urma rearondarii limitei dintre Ocolul silvic Brăneşti si Ocolul silvic Mitreni au trecut din administrarea Ocolul silvic Mitreni la Ocolul silvic Brăneşti încă cinci trupuri de pădure proprietăţi de stat.
In anul 1951 prin înfiinţarea Ocoalelor silvice Mitreni si Bucureşti este rearondat si Ocolul silvic Branesti, o parte din pădurile acestuia trecând in administrarea celor doua ocoale silvice menţionate.
După anul 1948 s-a întocmit primul amenajament in anul 1953 care preconiza conversiunea treptata – o parte din arborete urmând a fi tăiate in crâng sau refăcute si apoi trecute – treptat la codru, iar celelalte lăsate sa îmbătrânească pentru a fi regenerate din sămânţa. Prevederile acestuia nu au fost respectate in totalitate datorita faptului ca s-au schimbat telurile de gospodărire., precum si a concepţiei privind aplicarea conversiunii crângurilor la codru.
La 1 ianuarie 1961 Ocolul silvic Brăneşti a fost desfiinţat , iar pădurile sale au trecut in administrarea Ocoalelor silvice Bucureşti, Lehliu, Urziceni si Mitreni. In ianuarie 1969 in baza O.M. nr. 1358/1968 a fost reînfiinţat Ocolul silvic Brăneşti primind in administraţie şapte unităţi de producţie din care cinci de la Ocolul silvic Lehliu si doua de la Ocolul silvic Bucureşti, însumând o suprafaţa de 10213.5 ha.
In 1980 ca urmare a înfiinţării judeţelor Calarasi, Giurgiu si a Sectorului Agricol Ilfov , Ocolul silvic Brăneşti devine secţia silvocinegetică Brăneşti.